Sindromul Gerstmann
O boală ce este determinată de leziuni neurologice, sindromul Gerstamnn este o boală extrem de rară, ce apare în urma unui traumatism cranian ori din cauza unui defect în dezvoltare și se manifestă prin agrafie, acalculie, agnozie, precum și probleme în distincția drepta stânga.
Sindromul Gerstmann, care mai este cunoscut și sub numele de sindrom Gerstmann de dezvoltare, tetrada Gerstmann ori GS este cauzat de o leziune ce are loc la nivelul unei porțiuni specifice a encefalului, adică lobul parietal inferior în regiunea girusului angular.
Mai exact, sindromul Gerstmann apare din cauza unei leziuni ce apare în emisfera dreaptă, dacă este vorba de o persoană stângace ori pe partea stângă, dacă persoana este dreptace. Studiile realizate de-a lungul timpului, însă, de oamenii de știință, au arătat că 90 la sută dintre cazuri apar din cauza leziunii ce are loc la nivelul emisferei stângi, fiind subcorticală.
În cazul adulților, însă, sindromul Gerstmann apare din cauza unei irigații sanguine necorespunzătoare a porțiunii, precum infarct ori orice altă eziune locală. Și tumorile și traumatismele pot determina apariția acestui sindrom.
În cazul copiilor, acest sindrom are cauze fie necunoscute, fie apare din cauza traumatismelor craniene.
Potrivit experților, sindromul Gerstmann se manifestă prin agrafie, ce înseamnă pierderea abilității de scriere, adică scrisul este ilizibil ori foarte urât, apar neconcordanțe în formarea literelor, literele sunt neterminate ori sunt amestecate, minuscule cu majuscule, acalculie, ce descrie incapacitatea de a rezolva calcule mintale complexe, agnozie digitală, când bolnavii se confruntă cu incapacitatea de a deosebi, numi ori recunoaște degetele, ori se confruntă cu confuzia dreapta stânga.
