Sindromul cerebelos – atrofia cerebeloasă
Sindromul cerebelos, care mai este cunoscut și sub numele de atrofie cerebeloasă, este o afecțiune a sistemului nervos central, ce constă în deteriorarea cerebelului, ceea ce determină incapacitatea de coordonare a echilibrului, a mersului, a mișcărilor corpului, a extremităților și a mițcărilor oculare.
Sindromul cerebelos are numeroase cauze, însă cele mai frecvente sunt leziunile cerebelului ce sunt provocate direct, în urma unui traumatism, a unor afecțiuni genetice. Sau care apar din cauza alcoolului ori expunerii substanțelor toxice.
Sindromul cerebelos se poate manifesta sub mai multe forme, spre exemplu ataxie cerebeloasă, ce se manifestă prin dimensionarea greșită a mișcărilor cu depășirea țintei ori fără a atinge ținta.
Adiadocokinezia este o altă formă a sindromului cerebelos și se manifestă prin incapacitatea de a efectua mișcări alternative succesive.
De cealaltă parte, asinerigia înseamnă imposibilitatea coordonării grupelor musculare în vederea realizării unor mișcări complexe.
În cadrul sindromului cerebelos pot să apară, de asemenea, modificări de vorbire, precum afectarea musculaturii fonatorii, cu vorbire sacadată, expansivă, dar și tremor intențional ori veritj, mișcări ritmice și simetrice ale globilor oculari sau tulburări de mers.
Sindromul cerebelos poate determina și hipotonie, adică scăderea tonusului muscular, cînd musculatura devine flască la palpare.
