Polineuropatia periferică  – CebraOptim – Aliatul funcțiilor cerebrale

Aliatul funcțiilor cerebrale

Polineuropatia periferică 

Polineuropatia periferică este definită, conform medicilor specialiști, ca fiind o afecțiune a sistemului nervos periferic, care este responsabil de conectarea creierului și a măduvei spinale cu alte structuri. 

Cauzată de traumatisme, accidente, infecții, tulburări metabolice ori de diabet, polineuropatia periferică constă în apariția paresteziilor și durerilor cronice ce sunt localizate la nivelul mâinilor ori picioarelor. 

Așadar, polineuropatia periferică este de mai multe feluri, între care generalizată, simetrică, focală sau multifocală, iar în funcție de tipul paricular este influențat și pronosticul pacientului.

În ciuda faptului că multe dintre polineuropatiile periferice sunt tratate fără a se cunoaște cauzele lor, uneori, acestea pot fi determinate de boli genetice, ca Charcot-Marie ori ataxia Friedreich, diabet zaharat, alcoolism cronic, infecții ori procese inflamatorii, între care HIV/SIDA, hepatită, diferia, febră de Colorado, lepră, boala Lyme, poliartrită nodoasă, sarcoidoză, sindrom Sjogren, sifilis ori chiar complicații date de aparate ghipsate, proteze, cârje sau ischemie. 

În ceea ce privește modul de manifestare, polineuropatiile periferice pot să determine parestezii, anestezii, incapacitatea de a discrimina între stimulii tactili, hiperstezii, dar pot să apară și alte simptome între care disfagie, tulburări de deglutiție, paralizi, pierderea controlului muscular, crampe musculare, astenie musculară, mers ebrios, mialgii, tremor ori diaree, constipație, tulburări de vedere, intoleranță la căldură, impotență, incontinență urinară.

Share
Go top