Paralizia nervului trigemen
Paralizia nervului trigemen, care are trei ramuri – oftalmic, maxilar și mandibular, doar ultimul având conținut de fibre motorii și ce au rol de a inerva mușchii temporali, maseter, pterigoidian extern și intern, dar și altele, este cauzată de numeroase afecțiuni, între care tumori, encefalite ale trunchiului cerebral și multe altele, această afecțiune manifestându-se prin diminuarea mișcărilor de masticație, de lateralitate, precum și de proiecție anterioară a mandibulei.
Paralizia nervului trigemen poate unilaterală, atunci când bolnavul se confruntă cu o diminuare a mișcărilor de masticație, de lateralitate ori de proiecție anterioară a mandibulei ori, în unele cazuri, atunci când au loc mișcări de închidere/deschidere a gurii, mandibula deviază de partea bolnavă prin acțiunea mușchiului pterigoidian extern de pe partea opusă.
De asemenea, în cazul acestei tulburări, mușchii temporal și maseter sunt atrofiați, în regiunea afectată și se pot obeseva și fasciculații în mușchiul maseter și temporal. Ba mai mult, bolnavii se pot confrunta cu ulcerații corneene, opacifierea corneei, un fenomen ce este denumit keratita neuropatică. De asemenea, în zona oftalmică pot să apară vezicule ce sunt caracteristice bolii la nivelul corneei și tegumentelor inervate de ramul oftalmic.
Printre altele, în cazul paraliziei nervului trigemen, reflexul corneean este diminuat, în cazul regiunii afectate și la fel și reflexul maseterin. În plus, percuția mandibulei la nivelul bărbiei are un răspuns contractil al mușchiului maseter, însă doar de partea care n-a fost afectată.
Paralizia nervului trigemen, în cazuri mai grave, adică atunci când paralizia este bilaterală, are loc căderea mandibulei, iar încercarea de ridicare a ei este diminuată ori chiar distrusă, în funcție de cât de mare este leziunea. În plus, actul de masticație nu poate fi realizat.
