Microcefalia
Dimensiunea capului copiilor este, fără doar și poate, direct legată de dimensiunea creierului. Astfel, dacă creierul copilului crește, craniul lui se extinde în aceeași măsură. Problema apare, însă, atunci când dimensiunea acestuia este mai mică.
Astfel, microcefalia este descris ca fiind o tulburare de ordin neurologic, ce se manifestă prin faptul că mărimea creierului și circumferința craniului sunt mai mici decât este normal. Această tulburare poate fi congenitală, atunci când fătul nu dezvoltă corect creierul în interiorul uterului și se naște cu un craniu mai mic decât se aștepta ori doândită, când corpul copilului crește mai repede decât craniul, iar capul arată mai mic decât în mod normal.
Microcefalia este strâns legată, însă, de o întârziere în dezvoltarea intelectuală. Totuși, studiile de specialitate au relevat că aproape 15 la sută dintre pacienți se pot confrunta cu microcefalie ușoară, iar nivelul de inteligență poate fi normal ori aproape normal.
Microcefalia este o tulburare ce apare în urma tulburărilor de origine genetică ori cromozomală, precum sindrom Down, Polonia, Edward, Patau, Rett, complicații apărute în timpul sarcinii ori în timpul nașterii, ce duc la lipsa de oxigen la creierul copilului, infecții în timpul sarcinii, meningita, consumul de alcool ori de droguri, în timpul sarcinii, expunerea la radiații, boli metabolice materne, precum fenicetonuria, diabetul zaharat prost controlat.
În funcție de gravitate, microcefalia se poate manifesta prin dezvoltare intelectuală târzie, întârziere în dezvoltarea vorbirii, rigiditate musculară, dezechilibru, deformări ale feței, schimbări fizice tipice ale sindromului genetic la care pacientul este purtător, dar și deficiențe vizuale ori auditive.
